De azi, încep o nouă serie de articole. O serie de articole pline de povești. Campania – Povestea de la mijlocul săptămânii este pentru tine și pentru copiii tăi. Pentru momentele în care lumina este stinsă, iar greierii nu se mai aud de-atâta frig. Pentru serile în care ploaia cântă ritmuri monotone în urechile noastre și pentru serile în care miroase a biscuiți cu scorțișoară și gutuie, care ne aduc toamna în stomac.

Am crescut în miros de cărți vechi și aspre, care își deschideau paginile numai pentru mine. Le-am pipăit, le-am luat în brațe, le-am iubit ca pe copiii mei (ei, asta am aflat mai târziu că nu era posibil). Le-am citit pe limba mea, le-am inventat, le-am citit pe limba lor. Nu m-am oprit nici până să fiu mamă, dar mai ales nu m-am oprit după. Devorăm împreună, pagini după pagini, mai vechi, mai noi, cărți ilustrate, cărți moi și avem atâta poftă de citit, că e păcat să nu o dăm mai departe.

Cred că fiecare copil are drept prin naștere la poveste. Uneori, povestea se țese prin ochii lui, prin ce vede și își imaginează, atunci când copilăria lui este fericită și sufletul plin. Alți copii, a căror copilărie nu a avut atâta șansă, se agață de o carte care să îi spună povestea pe care vrea să o audă, povestea care îl ia în brațe și îi spune că mâine va fi mai bine.

Pentru toți acești copii și pentru copiii din părinții și bunicii lor, încep această serie de articole. Prin ea, vreau să ajungă la cât mai multe urechi, poveștile noastre preferate, pe care le înghițim înfometați după sens, zi după zi, seară de seară. Povești simple, povești care vindecă, povești care ne răspund la întrebări, povești complicate și povești ciudate.

Poveștile din această campanie vor fi povești pentru copii mai mici de 5 ani, atent alese și vor fi anunțate la începutul fiecărei săptămâni. Dacă îți place ideea campaniei sau dacă ai o poveste anume pe care vrei să o auzi citită, lasă un comentariu cu titlul, autorul și editura și poate fi chiar ea, povestea de la mijlocul săptămânii următoare.

Pe săptămâna viitoare!