În Thailanda nu primești papucei de plastic. Ci te descalți și apoi ești inundat în tot corpul de ce pătrunde prin tălpile tale. Simți pardoseala de lemn, marmura rece, covoarele țesute un pic aspru cu fiecare milimetru dinspre călcâi înspre degetul cel mai lung. Este autentic și minunat și nu există fel mai plin de a înțelege cultura altcuiva, decât să devii, măcar un pic, parte din ea. Când ești mic-mic, orice loc sacru te copleșește, te răvășește de câtă energie conține, câtă liniște, câtă conectare cu tine. Dacă mai trebuie să și intri desculț, să vorbești șoptit și să îți ții picioarele într-un anumit fel în timp ce te înconjori de statuete fabuloase, imaginează-ți ce poveste se țese în capetele celor mici.

Peste 95% din populația Thailandei urmează Școala Theravada, în Thailanda existând mai mult de 41000 de temple, iar în Chiang Mai și împrejurimile sale sunt aproximativ 300 de temple. Recomandările noastre despre câteva dintre temple pe care să nu le ratezi le vei găsi curând aici. Tentația poate fi mare să vezi cât mai multe temple, însă noi recomandăm să alegeți doar câteva, despre care să citiți înainte, astfel încât să puteți să înțelegeți cât mai bine semnificația și simbolurile lor.

Reguli de comportament în templu

Câteva dintre regulile care se aplică în templele budiste sunt general valabile în orice lăcaș de cult din lume, și anume: să păstrezi liniștea, să îi respecți pe ceilalți și să le respecți practicile religioase, să te îmbraci decent și așa mai departe. Însă, sunt și câteva lucruri specifice pe care ar fi bine să le știi atunci când vrei să intri în aceste locuri calde și calme.

1. Dacă vrei să conversezi cu un călugăr care este așezat, așază-te lângă el. Folosește mâna dreaptă atunci când vrei să dai/iei ceva de la un călugăr. Mai puțin dacă ești femeie. Atunci nu folosi nici o mână – călugării nu au voie să interacționeze direct cu femeile, nefăcând excepție nici propria mamă.
2. Genunchii și umerii trebuie să fie acoperiți – de cele mai multe ori, la intrarea în grădina templului, vei găsi pe cineva care îți va oferi cu împrumut, contra unei garanții modice, un articol vestimentar suficient pentru a-ți asigura vizita în liniștea templului; de altfel, este de folos să porți la tine o eșarfă și o fustă lungă sau o altă eșarfă atunci când ai în plan să vizitezi templele;
3. Înainte de a intra în templu trebuie să te descalți și să îți descoperi capul. Pantofii trebuie să rămână afară întotdeauna, ba chiar jos, pe scările de la bază, nu sus, aproape de intrare;
4. Fii atent la poziția picioarelor, atunci când stai jos. Nu le îndrepta spre Buddha și către nimeni altcineva, întrucât aceasta reprezintă o jignire gravă. Cel mai bine este să îți păstrezi picioarele sub șezut;
5. Nu atinge statuile lui Buddha, nu arăta cu degetul și nu sta mai sus decât statuia lui Buddha; nu sta cu spatele la Buddha – atunci când vrei să ieși din templu, este de preferat să te îndepărtezi mergând cu spatele;
6. Verifică dacă este permis să faci fotografii. Cea mai frecventă ofensă este selfie-ul cu spatele la Buddha. În rest, de obicei, poți face fotografii statuilor sau zonei de rugăciune, bineînțeles, fără a fotografia oamenii care se roagă, atât timp cât nu se specifică altceva la intrarea în templu.
7. Respectă spațiul celor care vin în templu să se roage; păstrează liniștea;
8. Salută călugării cu o plecăciune ușoară, este un gest des întâlnit în Thailanda; acest tip de salut se numește “wai“;
9. Păstrează gesturile afectuoase pentru afară;
10. Dacă vrei să treci la nivelul avansat de respectare a regulilor în temple intră în templu cu piciorul stâng și ieși cu cel drept – ritual ce simbolizează cercul, întregul.

Termeni des întâlniți – despre structura templelor

Zona principală pentru călugări unde se află o statuie a lui Buddha se numește “bot”, iar zona în care vizitatorii au acces se numește “viharn” unde aceștia se pot ruga și vedea imagini ale lui Buddha. Zonele pot fi asemănătoare, așa că fiți atenți la semnele din jur pentru a vă asigura că sunteți în zona potrivită (alți vizitatori, cutii de donații, semne în engleză)

Wat – majoritatea templelor din Chiang Mai poartă acest nume, ce presupune întregul complex al templului compus din stupa, viharn, bot și alte structuri (diverse săli de rugăciune, cartiere de locuit, uneori chiar o școală – mai ales în mediul rural), fiind înconjurate de ziduri.

Stupa sau Chedi (uneori numită și pagoda) este cea mai sacră structură din wat, care la origine conținea relicvele lui Buddha. Mai apoi, stupele au început să adăpostească relicvele călugărilor importanți și ale regilor. Forma este de obicei conică, în Thailanda cel mai frecvent, stupele având aspect de clopot uriaș.

Bot (sau Ubosot) – sala principală de rugăciuni, locul de hirotonisire a călugărilor este o clădire dreptunghiulară, cu intrarea principală îndreptată spre est. Este înconjurată de 8 piloni de piatră (sima/sema) care sunt plasați în afară bot-ului, în formă de dreptunghi. Deseori, aici nu este permis accesul vizitatorilor, fiind un spațiu exclusiv destinat călugărilor.

Viharn – este o structură asemănătoare bot-ului, lipsind însă pilonii sema. Pot fi mai multe astfel de clădiri în curtea templului, folosite pentru rugăciune și diverse ceremonii. Aici este permis accesul vizitatorilor și oamenilor care vor să se roage.

După cum vă povesteam mai sus, majoritatea thailandezilor urmează religia buddhistă, însă multe dintre credințele lor au rădăcini în animism și hinduism. Așa se explică micile altare – “case ale spiritelor” – care sunt peste tot, la orice colț de stradă, magazin, școală, grădinile oamenilor, unde oamenii aduc mâncare, băuturi, fructe și flori. Noi am văzut puși pe astfel de altare, chiar creveți cruzi, unde se adunaseră o mulțime de furnici fericite de așa prânz copios.

Alte recomandări

• Monk chats. Ne-a plăcut la nebunie faptul că unele temple încurajează monk chats – așa că poți sta la aceeași masă cu ei și le poți pune întrebări despre cum e viața lor, de ce fac asta, ce mănâncă dimineața și la ce oră se duc la culcare. Tu te vei alege cu răspunsuri la întrebări, iar ei vor fi bucuroși să își exerseze engleza. Vei vedea mulți călugări în Thailanda, chiar copii. Cei mai mulți o fac ca pe un cadou, o jertfă pentru părinții lor. Ca motivație secundară, această perioadă din viața lor îi ajută să crească frumos, să își facă prieteni, să se disciplineze și să învețe multe lucruri. Pentru cei din medii defavorizate este chiar o super ocazie, fiind un mediu care le dă dreptul la educație. Un alt motiv este vocația. Călugării pot să se retragă și să reia practicile în orice moment, fără a purta vreo stigmă, cei mai mulți dintre ei fiind călugări pentru câteva luni, după care aleg să se întoarcă în societate.
• La unele temple puteți găsi mici statuete de vânzare. Chiar dacă este legal să cumpărați statuete cu Buddha în Thailanda, scoaterea lor din țară este tehnic ilegală. Probabil că nu vei avea nici o problemă, cât timp nu cumperi o statuetă specială sau vreo antichitate, însă, ai în vedere că nu ar trebui ținută la vedere.
• Recomand să mergeți să vizitați templele dimineața, când poate fi mai puțin aglomerat, sau la apus – sunt câteva temple deschise până seara, noi am fost într-o astfel de vizită și a fost cea mai frumoasă experiență într-un templu: murmurul rugăciunilor budiste la apusul soarelui, s-a creat un cadru magic.

Copiii iubesc experiențele pline de sens, așa că dacă ajungeți în Thailanda, bucurați-i și pe ei, dar și pe voi cu vizite la templele budiste din zonă. O să le iubiți! Puteți să îi pregătiți cu informații pe înțelesul lor precum cele de aici. Și, bineînțeles, să aveți șlapii pregătiți.

Voi cum vă pregătiți de vizita la templu?