Primele 1000 de zile din viața unei persoane (adică cele 9 luni de sarcină plus aproximativ primii 2 ani de viață extrauterină) își pun amprenta apăsat pe obiceiurile alimentare ale omului, drept urmare reprezintă fereastra perfectă pentru a le asigura micuților primii pași spre o viață sănătoasă.

În jurul vârstei de 6 luni, bebelușii încep să arate semne că sunt pregătiți pentru introducerea altor alimente în afară de laptele matern (sau lapte-formulă). Astfel, este bine să le faceți cunoștință treptat cu solidele, alăptându-i la cerere în continuare. Solidele nu se introduc pentru a se scoate mese de lapte, ci pentru a obișnui sugarul cu alimentele până la vârsta de 1 an, când laptele matern capătă un rol secundar în alimentație (desigur, excepție fac perioadele de erupție dentară, viroze și salturi bruște în dezvoltare, când țiți redevine aproape exclusivă). Citește aici mai multe despre începutul diversificării.

Nu este greu să ai un bebeluș hrănit sănătos și nu există o știință exactă a introducerii solidelor. Cât timp laptele matern/formula de lapte rămâne sursa principală de hrană pentru întreaga durată a primului an, simțiți-vă liberi să experimentați, bineînțeles, urmând niște reguli simple și, în mare parte, intuitive.

Ce alimente trebuie evitate?

Alimentele care trebuie evitate se referă la două mari categorii: alimente cu risc de înec și alimente cotate ca “nesănătoase” – mai ales din punct de vedere al preparării lor.

Alimente cu risc de înec

• orice fel de nuci și semințe întregi până la minim 3 ani, de preferat chiar 5, după recomandările OMS ; de altfel, nucile și semințele râșnite sunt o sursă incredibilă de proteine și de fier, așa că ar trebui oferite zilnic;

• boabe de rodie;
• boabe întregi de struguri; boabele mari de strugure ar trebui chiar tăiate în 4, noi am avut un incident cu o jumătate de boabă de strugure, din fericire nu a fost un înec serios. Adaptați-vă la cunoașterea bebelușului vostru;
• roșii cherry întregi; asemenea strugurilor, acestea trebuie tăiate în 2 sau în 4, pe lungime;
• fructe crude tari și sfărâmicioase (mere, gutui, unele soiuri de pere etc.);
• legume crude tari și sfărâmicioase (morcov, păstârnac etc.);
• frunze întregi (salată verde, pătrunjel, rucola etc.)
• alimente lipicioase (grijă mare la miezul de pâine caldă, unt de arahide etc.)

Alimente nesănătoase

• sare sau produse care conțin sare adăugată; Rinichii copiilor sunt unul dintre cele mai vulnerabile organe,  iar cantitatea de sare pe care o pot prelucra la această vârstă este de sub 1g pe zi, ceea ce nu e deloc mult și pe care și-o iau din sodiul natural din alimente. Toate reziduurile pe care rinichii nu le pot îndepărta se acumulează în sânge, cu consecințe dăunătoare asupra organismului. Nici mai apoi, limita nu se întinde prea departe, așa că este mult mai simplu să o evitați în continuare. Noi, după 1 an, am introdus ceva parmezan și brânză sărată în preparate, eventual boabe de mazăre sau porumb conservate (am căutat produsele care conțin cât mai puțină sare, despre care voi scrie în altă postare). Această limită de sare corespunde a 0.4 grame de sodiu. Între 1 an și 3 ani, cantitatea maximă de sare recomandată zilnic este de 2 grame de sare pe zi, adică 0.8 grame de sodiu; bineînțeles, orice ierburi și condimente pot fi adăugate în mâncare pentru a găti preparate delicioase;
• zahăr, miere și îndulcitori (de reținut că și așa-zișii îndulcitori naturali sunt tot zahăr, deci nu au ce căuta în alimentația unui copil mai mic de 5 ani). Pe lângă faptul că este tot un zahăr, mierea nu este recomandată sub 1 an și din cauza posibilității de a fi infestată cu o bacterie care produce botulism. Orice formă de zahăr rafinat este dăunătoare pentru dentiția copiilor, pentru sistemul lor imunitar, pentru nivelul de concentrare al copiilor și, în plus, consumul de zahăr crește riscul de boli de inimă în viitor; oferiți-le în schimb tot felul de fructe crude și adăugați-le în preparatele pe care doriți să le îndulciți (banane, mere etc.); puteți, de asemenea, folosi fructe uscate, în cantități mici. Mai multe despre zahăr, puteți citi aici;

• prăjeală – adăugați mereu apă atunci când trebuie să sotați o legumă sau când vreți să preparați carnea pe plită;
• conservanți, adjuvanți și tot felul de năzbâtii alimentare care nu își iau locul în alimentația nimănui; de evitat mai ales alimente cu aditivii E102, E110, E122, E124 și E211;
• afumătură;
• preparate la grătar pe cărbuni;
• mezeluri – (chiar și cele care nu conțin conservanți, au conținut ridicat de sare);
• pește cu conținut potențial ridicat de mercur (rechin, pește-spadă, ton roșu, marlin);
• piureuri pentru bebeluși din comerț (există și unele mici excepții, însă majoritatea acestor produse conțin diverși îndulcitori sau sunt mult mai puțin hrănitoare și proaspete decât ce le putem oferi noi acasă, în forma cea mai simplă); de asemenea, acestea au o textură prea cremoasă, de care un bebeluș care începe diversificarea corect, adică după 6 luni, nu are nevoie;
• mâncare fast-food – cred că nu mai e nevoie de nici un fel de explicație aici;
• gustări picante sau sărate (bineînțeles, putem folosi un praf de piper în prepararea alimentelor, însă nu le vom oferi sos chilly bebelușilor);
• produse degresate sau semi-degresate – vom alege întotdeauna laptele integral, smântâna integrală, iaurt cu peste 3,5 % grăsime (preferatul nostru e cel grecesc care are aproximativ 10% grăsime) etc;
• ouă crude sau gătite insuficient (ouăle trebuie fierte tari, iar celelalte preparate trebuie să conțină ou gătit bine) – au risc de salmonella; în alte țări există ouă pasteurizate, care se pot consuma crude (de exemplu, în maioneză) eu nu am văzut încă la noi, dar dacă apar, dați-mi de veste.

Alimente care trebuie oferite cu moderație:

• ficat (conținut ridicat de vitamina A, cel mult odată pe săptămână, dar foarte hrănitor și cu conținut bogat în fier, așa că nu renunțați la el);
• fructele uscate – ar trebui oferite împreună cu alte alimente, de preferat la una dintre mesele principale, deoarece au conținut ridicat de zahăr care poate afecta dentiția;

produse din cereale integrale – conținutul mare de fibre din cerealele integrale oferă prea repede senzația de sațietate, astfel că există riscul ca bebelușul să nu își mai ia toți nutrienții necesari, deoarece s-a săturat prea repede; pește gras – băieții ar trebui să consume mai puțin de 4 porții de pește gras pe săptămână, iar fetele mai puțin de 2 porții de pește gras pe săptămână, deoarece peștele gras poate conține poluanți care se acumulează în organism; ulei gătit – folosiți cât mai puțin ulei în prepararea alimentelor; grăsimi saturate – încercați să alegeți carne cu mai puțină grăsime.

Ce băuturi evităm în diversificarea copilului?

• orice tip de ceai în alt scop în afară de cel terapeutic;

băuturi care conțin cafeină; băuturi care conțin alcool; lapte animal sau vegetal ca băutură – cu scopul de a înlocui laptele matern sau laptele praf; puteți folosi însă laptele în orice fel de preparat; sucuri de fructe sau alte sucuri, indiferent că sunt naturale sau îndulcite; deși poate părea o alternativă sănătoasă, sucul este tot o formă de zahăr; încurajați consumul de fructe întregi, iar dacă doriți neapărat, de la 1 an până la vârsta de 5 ani, puteți oferi suc de fructe diluat cu apă (1 parte suc cu 10 părți apă), împreună cu o masă principală, pentru a diminua efectele nocive asupra dentiției; lapte de orez sau alte băuturi de orez – conținut ridicat de arsenic (valabil pentru toți copiii mai mici de 5 ani);

Singurele băuturi recomandate pentru sugari în primul an de viață sunt laptele matern/laptele formulă și apa. Laptele integral poate fi folosit în preparate pentru copii mai mari de 6 luni, dar niciodată nu ar trebui să fie oferit ca băutură până la minim 1 an de viață (unele recomandări susțin că minim 2 ani de viață).

Apa este bine să le-o oferiți într-o cană/într-un pahar, pentru a-i încuraja să experimenteze băutul și înghițitul. Este surprinzător cât de repede învață cei mici. Eu nu i-am oferit puiului C. recipiente complicate cu paie sau alte sisteme, ci cănițe simple din plastic fără BPA și pot spune că a fost cea mai bună alegere, deoarece de la 15-16 luni poate susține orice pahar de sticlă și îl poate folosi la fel de bine ca un adult, fără să fie necesar să îl dezvăț de alte recipiente. Excepție fac, bineînțeles, situațiile în care plecăm afară sau în călătorii, unde este necesar un recipient din care să nu se verse apa. Cele mai puțin intruzive le-am considerat a fi cele tip 360 de grade sau, de ce nu, chiar bidoanele de jumătate de litru de apă, direct cumpărate.

În notă de încheiere, niciodată să nu forțați un bebeluș să mănânce. Asigurați-vă că bebelușul este întotdeauna în siguranță, supravegheat și că mănâncă în poziția corespunzătoare, în șezut, nu culcat sau alergând. Nu plecați nici măcar pentru o secundă de lângă acesta. Fiți relaxați și aveți încredere în aptitudinile bebelușului de a se hrăni. Mult succes! 🙂

Surse: 

• http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/149782/1/9789241549028_eng.pdf
• https://www.nhs.uk/start4life
• http://www.thehealthsite.com
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21772314
• http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs393/en/